3. Denumirea si adresa autoritatii contractante: Ministerul Culturii si Cultelor, Unitatea de Implementare a Proiectului Patrimoniul Cultural, Piata Presei Libere nr. 1, sector 1, Bucuresti, Romania, tel./fax:+4021.224.05.32, e-mail: paula.olteanu@cultura.ro

4. Denumirea si adresa ofertantului câstigator: Lithos SNC, cu sediul în Venetia, Sestiere Castello 5877,CAP 30122, Italia, tel:00390415208892, e-mail: lithos.ve@libero.it

5. Pretul de contract este de 3.070.293.260 lei fara TVA, din care provizioane 546.218.487 lei.

6. Data semnarii contractului: 17 iulie 2003.

7. Termenul limita de executie a lucrarilor: 21 noiembrie 2003.
____________________________________________________________




Finantator proiectare: Ministerul Culturii si Cultelor - O.N.M.I.
Finantator executie: Ministerul Culturii si Cultelor - U.I.P. - imprumut Banca Mondiala
Proiectant general: S.C Abral Artproduct S.R.L.
Contract proiectare nr. 1/2000, Aditional nr. 4/2003

Beneficiar: Primaria Municipiului Tg. Jiu
Ansamblul: Poarta Sarutului, Aleea Scaunelor si Masa Tacerii
Autor: Constantin Brancusi
Faza: P.T. + D.E. revizuit si adaptat
____________________________________________________________


MEMORIU TEHNIC GENERAL

Cap. I. Introducere- Situatii noi aparute pe durata executarii lucrarilor

Ansamblul sculptural din piatra, amplasat in Parcul Municipal din Targu Jiu, este format din Masa Tacerii, Aleea Scaunelor si Poarta Sarutului (inclusiv cele doua banci aferente acesteia) si este opera lui Constantin Brancusi, care a realizat-o in anul 1937. Realizat din travertin de Banpotoc, a fost inaugurat la 7 noiembrie in acelasi an, odata cu tarnosirea bisericii cu hramul Sf. Petru si Pavel, ce face parte din asa numita Axa Brancusi.
Asa cum era de asteptat si cum se intampla in majoritatea covarsitoare a lucrarilor de restaurare, pe parcursul interventiilor asupra operelor de arta au aparut cateva elemente (situatii) noi, datorate operatiunilor de biocidare si curatire, a ridicarii scaunelor Mesei si Aleii de pe pozitiile lor si accesului la partea superioara a Portii, ce a permis observarea indeaproape a zonei respective. Acestea sunt:

§ 9 (noua) dintre cele 12 scaune din jurul Mesei Tacerii au avut infipte, in partea inferioara, tije din fier patrat, prin intermediul carora au fost fixate in pseudofundatii din beton simplu, de forma neregulata si adancime redusa. Tijele au fost introduse, prin batere, in orificiile practicate in travertin, pe o adancime de circa 15 – 20 cm, fiind lasate in afara cam tot atat. Aceasta interventie a fost facuta in anii 1950, din initiativa primarului orasului Targu Jiu, asa cum acesta i-a declarat domnului arhitect Iulian Camui, care l-a intervievat, in aceasta problema, in vara anului 2002. Scopul acestei interventii, neavizate si nementionate in vreo documentatie, a fost de a se impiedica mutarea scaunelor din jurul Mesei Tacerii, “activitate” ce ajunsese un fel de moda in randul tinerilor mai putin instruiti din perioada respectiva. Se precizeaza ca exista marturii de aruncare a doua dintre scaune in raul Jiu, de unde au fost recuperate cu greutate. Acest fapt, ca si mutarea si rasturnarea scaunelor, explica o serie de stirbituri ale muchiilor, atat la partea superioara, cat si la partea inferioara. Nu avem o explicatie a faptului ca 3 (trei) dintre scaune nu au aceste tije metalice, cu toate ca prezinta orificii practicate in partea inferioara. Mentionam ca, aceste interventii foarte agresive, reprezentate prin saparea de orificii si baterea fortata a tijelor metalice in ele, nu au produs fisurari travertinului din care sunt sculptate scaunele, ceea ce reprezinta cea mai buna proba, pana acum, a rezistentei deosebite, recunoscute de altfel, a acestei roci carbonatice.

§ Desprinderea a 2 (doua) fragmente de la partea superioara estica a lintoului Portii Sarulului. Cele doua fragmente desprinse sunt de dimensiuni reduse, avand volumul aproximativ intre 0,03 si 0,06 dm3.
§ Deteriorarea puternica a nutului aflat la partea superioara a lintoului, nut in care era incastrata tabla de plumb ce asigura invelitoarea Portii Sarutului. Aceasta deteriorare a fost observata dupa desfacerea invelitorii din tabla de plumb si explica motivul pentru care apa de ploaie sau cea provenita din topirea zapezii s-a infiltrat prin nut, stagnand intre stratul de bitum ce a fost pozat pe capacul lintoului si invelitoare. Aceasta deteriorare puternica apare pe o lungime importanta si, cu precadere, pe laturile de nord-vest, impiedicand fixarea corespunzatoare, perimetral, a invelitorii de protectie din tabla de plumb.

§ Un cuib de insecte – furnici – pe partea sudica a piciorului nordic al Portii Sarutului. Faptul ca acest cuib nu a existat inainte de deschiderea santierului explica fie o foarte slaba remanenta a biocidului, fie o aplicare defectuoasa, neuniforma a acestuia, precum si pauzele foarte lungi in activitatea executantului.

§ Banca situata la nord de Poarta Sarutului (notata cu indicativul “b2” in schema de codificare a pieselor) prezinta o tasare a solului sub ea, inspre est, fiind in pericol de a-si pierde orizontalitatea. De asemenea, prezinta o usoara deplasare (dezaxare) fata de axul Masa Tacerii – Poarta Sarutului.

§ Patari cu bitum, intr-un numar destul de important, aparute pregnant dupa biocidare si curatare. Aceste pete sunt sub forma de stropi, cu suprafete intre 0,5 si 1,5 cm2 sau sub forma de “mustati”, cu suprafete de maximum 10 cm2. Daca existenta acestor pete de bitum, la partea inferioara a picioarelor Portii si la partea superioara a lintoului, se poate explica prin neglijenta personalului care a executat bitumarea capacului lintoului, existenta unor pete importante pe cateva dintre scaunele Aleii este mai putin explicabila, neavand cunostinta de lucrari ce ar fi necesitat acest material la executia lor.

§ Patari locale si pe suprafete foarte mici, cu vopseluri de ulei de culoare verde – la Poarta Sarutului si de culoare maron-roscat pe unul din scaunele Aleii. Aceste patari au aparut tot dupa operatiunile de biocidare si curatare.

§ Cateva patari locale cu rasini epoxidice, de culoare gri, cu suprafete de circa 4,0 – 5,0 cm2. Acestea au aparut tot dupa biocidarea si curatarea travertinului. Nu se poate explica prezenta rasinilor epoxidice.

§ Patari locale cu lapte de ciment: pe partea de nord a stalpului nordic, catre est, alaturi de pata de ciment vizibila si cunoscuta la inceperea lucrarilor, a aparut dupa aplicarea biocidarii si curatarii suprafetelor, o alta pata, ce a facut obiectul interventiilor de consevare – restaurare.

§ O zona de circa 120 cm2, cu pete punctiforme de culoare rosie, nou aparuta, pe partea sudica, interioara, a stalpului nordic al Portii Sarutului. Petele punctiforme se datoreaza folosirii necorespunzatoare a periilor cu maner din material plastic colorat, cu care muncitorii Executantului au periat suprafata travertinului, frecand materialul plastic de suprafata aspra a pietrei.

§ Mustati din mortar de ciment, la baza scaunelor Aleii, Mesei Tacerii si Bancilor, ramase de la executarea pavajelor din beton si a pseudofundatiilor scaunelor Mesei. Prevedem ca astfel de situatii vor aparea si la soclul Portii Sarutului, dupa indepartarea betonului Aleii ce-l incorseteaza.

§ Chituiri si plombari necorespunzatoare, executate cu mortare cu ciment, in numar destul de mare, aparute, in special, la Poarta Sarutului. Aspectul inestetic al acestora a devenit pregnant dupa efectuarea biocidarii si curatarii suprafetei travertinului, deoarece inainte erau estompate de praful si murdaria depuse pe piatra.

§ Doua sparturi proaspete, aparute la buza partii inferioare, la doua dintre scaunele Mesei Tacerii, in timpul activitatii Executantului. Consideram ca se datoreaza utilizarii necorespunzatoare a unor unelte metalice in timpul ridicarii scaunelor de pe pozitie.

§ Bucati de chewing-gum ce au fost lipite, prin apasare, in cateva locuri la Poarta Tacerii, ce se datoreaza, probabil, accesului liber al vizitatorilor in parc de la abandonarea santierului.

Cap. II Situatia in care se afla ansamblul sculptural – luna aprilie 2003

Vom analiza, in continuare, situatia in care se afla fiecare obiect sau grup de obiecte ce formeaza ansamblul.

§ Masa Tacerii cu cele 12 scaune:
scaunele au fost asezate in pozitie rasturnata, pe cusaci de lemn, de o parte si de alta a aleii principale, pe doua siruri. In jurul Mesei a fost executata o parte din sapatura prevazuta in proiect si au fost realizate, din beton simplu, fundatiile scaunelor cu hidroizolatia prevazuta la partea superioara. Au fost aplicate procesele de biocidare si de curatate a suprafetelor, atat pentru Masa, cat si pentru scaune. Pentru biocidare a fost folosit SINTOSEPT QR15, iar pentru curatarea suprafetei travertinului au fost folosite argile seppiolite.
Observatii: - Doua dintre scaune prezinta cate o spartura recenta, din timpul activitatii Executantului anterior, dovedind neglijenta la operatiunile de ridicare si rasturnare.
- Contrar prevederilor Caietului de sarcini, scaunele au fost si au ramas depozitate pe alee, in proximitatea estica a Mesei, in loc sa fie transportate intr-un laborator din oras, cum era prevazut. Situatia a fost semnalata de Proiectant prin adresa inregistrata la O.N.M.I. sub nr. 1122/10.06.02.
- Analizele efectuate dupa biocidare de Laboratorul specializat al Muzeului Judetean de Stiintele Naturii - Prahova, au identificat, in urma prelevarii de probe de la Masa si de la doua dintre scaune, existenta in aceste puncte a unor biospecii cu statiune saxicola (vezi studiul de specialitate).
- Curatarea suprafetelor cu argile seppiolite a dat satisfactie, in general, trebuind sa fie insa repetata numai pe laterala tamburului superior al Mesei si pe alte cateva suprafete restranse.
- Sapatura efectuata cu ocazia executarii fundatiilor, a ramas sub forma unui sant circular, cu adancime de circa 15 – 30 cm, ce retine apa si diferite gunoaie.
- La verificarea cu nivela a planeitatii fundatiilor s-au constatat abateri ce nu pot fi acceptate, deoarece s-ar repercuta in lipsa de verticalitate a scaunelor.
- Tijele metalice mentionate la cap.I.1. vor trebui indepartate.
- Cu exceptia sparturilor recente, aproape toate scaunele Mesei prezinta mici ciobituri vechi ale muchiilor superioare si inferioare, ce sunt cicatrizate, unele dintre ele fiind de la origine.

§ Scaunele Aleii:
sunt in numar de 30; cele 3 fracturate, asupra carora nu s-a executat nici un fel de operatie din cele prevazute in proiect sunt depozitate in cladirea Muzeului Judetean de Arta din apropiere. Celelalte 27 se afla depozitate in aer liber, pe mijlocul Aleii, fiind asezate insiruit pe cusaci de lemn. Pozitia lor de asezare este cea normala, dar acest lucru trebuie verificat, dupa documentarul fotografic martor. Au fost efectuate tratamentele de biocidare si curatare a suprafetelor cu substantele mai sus mentionate. Dupa aceste tratamente, au aparut, cu pregnanta, un numar mic de pete vechi (bitum, vopseluri, rasini). Unul dintre scaune, fapt bine cunoscut de altfel, prezinta o importanta spartura la partea inferioara, cu mentiunea ca aceasta este deja cicatrizata. Un alt scaun prezinta o fisurare a unuia dintre colturile sezutului, atât in plan orizontal, cat si in plan vertical, ce trebuie tinuta sub observatie si tratata cu toata atentia, deoarece ar putea genera desprinderea unei portiuni importante. Ca si in cazul scaunelor din jurul Mesei, un numar inportant din scaunele Aleii prezinta mici ciobituri vechi, cicatrizate; dintre acestea, 3 – sunt de dimensiuni mai mari, dar sunt la partea inferioara. Majoritatea scaunelor prezinta, la partea inferioara, urme de mortar preparat cu ciment, provenit probabil din perioada betonarii Aleii. Au fost executate fundatiile din beton simplu, hidroizolate la partea superioara, pe care vor fi reamplasate scaunele.
Observatii: - Ca si in cazul scaunelor Mesei, mutarea de pe pozitiile initiale, s-a efectuat foarte neglijent, fara marcarea lor, conform documentarului fotografic martor si fara respectarea orientarii fata de punctele cardinale. Situatia a fost semnalata de Proiectant prin adresa inregistrata la O.N.M.I. sub nr. 1122/10.06.02.
- Analizele efectuate dupa biocidare de Laboratorul specializat al Muzeului Judetean de Stiintele Naturii - Prahova, au identificat, in urma prelevarii de probe de la trei dintre scaune, existenta in acele puncte a unor biospecii cu statiune saxicola (vezi studiul de specialitate).
- Executarea fundatiilor este necorespunzatoare, din toate punctele de vedere (nivelment, planeitate, forma si dimensiuni, calitate), acestea degradandu-se, la partea superioara, dupa numai o iarna.
- Nu s-a efectuat indepartarea urmelor de mortare de la partea inferioara a scaunelor.
- Curatarea suprafetelor cu argile seppiolite a dat satisfactie, in general, trebuind sa fie repetata numai pe cateva suprafete restranse.

§ Bancile:
sunt in numar de 2, fiind plasate la nord si sud de Poarta Sarutului. Nu prezinta degradari mai noi sau mai vechi, de tipul ciobiturilor sau sparturilor. Fiind foarte aproape de o zona cu vegetatie abundenta, biospeciile s-au dezvoltat cel mai puternic pe acestea. Au fost aplicate, intr-o prima etapa, tratamentele prevazute de biocidare si curatire a suprafetelor. Conform conditiilor de aviz, Proiectul Tehnic a prevazut degajarea betonului de care erau incorsetate pe trei laturi. Executantul a realizat numai o parte din aceste lucrari, lasand bancile intr-o situatie cvasiincerta din acest punct de vedere. Banca dinspre nord prezinta un gol sub ea, catre vest, ceea ce ii pune in pericol stabilitatea. Aceasta Banca prezinta o mica dezaxare fata de axul virtual ce uneste centrul Mesei cu centrul Portii. Cum era de asteptat, Bancile prezinta, la partea inferioara, urme de cimenturi, ca urmare a contactului cu aleea din beton.
Observatii: - Analizele efectuate dupa biocidare de Laboratorul specializat al Muzeului Judetean de Stiintele Naturii - Prahova in urma prelevarii de probe de la cele doua Banci, au identificat existenta a doua biospecii cu statiune saxicola (vezi studiul de specialitate).
- Degajarea bancilor din betonul aleii nu s-a realizat decat partial la Banca dinspre nord, la Banca dinspre sud, lucrarile fiind incepute si abandonate.
- Stabilitatea Bancii dinspre nord este in pericol.
- Sunt necesare unele degajari ale solului si vegetatiei din spatele ambelor Banci.
- Este necesara verificarea orientarii, nivelmentului si planeitatii Bancilor si corectarea acestora in caz de nevoie.

§ Poarta Sarutului:
in momentul de fata este inconjurata cu schela de lucru numai pe laturile de sud, vest si nord; latura de est a schelei a fost dezafectata, la sfarsitul anului 2002, de catre Primarie. Urmare a acestei actiuni, copertina de protectie s-a prabusit, dupa care a fost refacuta de Primarie. Schela, asa cum se prezinta in momentul de fata, este impracticabila, lipsindu-i scara de acces si podinele. De asemenea, a fost eliminata imprejmuirea de protectie, permitand accesul liber al vizitatorilor si contactul direct cu opera de arta. Au fost executate, pana in prezent, urmatoarele lucrari din documentatia avizata: desfacerea invelitorii din tabla de plumb; curatarea bitumului de pe capacul lintoului; o etapa de biocidare generala cu SINTOSEPT QR15, cu exceptia postamentului; o etapa de curatare generala cu argile seppiolite; curatarea petei de ciment de pe latura de nord a stalpului nordic; probe de plombare cu mortare pe baza de var si travertin, precum si de tratare – consolidare a suprafetelor cu apa de var aplicata prin pensulare. In urma tratamentelor aplicate de biocidare si curatire, au aparut, cu mai multa pregnanta, o multitudine de mici pete de bitum, sub forma de stropi sau scurgeri, prezente, in special, la partea superioara a lintoului si la partea inferioara a stalpilor, precum si diverse mici pete de vopseluri, rasini si bucati de chewing-gum. Mai suparator este faptul ca diversele interventii ulterioare inaugurarii operei de arta, iesind de sub patina vulgara ce uniformiza suprafetele, apar mult mai agresive, fiind executate cu diverse mortare de ciment, fara o textura apropiata de cea a pietrei, avand o cromatica ce contrasteaza cu zona pe care sunt aplicate si fiind executate, in general, cu o inabilitate ce sare in ochi. Soclul Portii ce a ramas incorsetat de betonul aleii pe contur, prezinta numeroase ciobituri, sparturi, fisurari si chiar crapaturi, la care se adauga patari recente. Intradosul lintoului, inchis cu 4 placi, prezinta, in continuare, in zona mediana o “lasare” foarte usoara, dar vizibila cu ochiul liber. Rosturile dintre moloane apar mai deschise dupa tratamentele aplicate si prezinta un mortar in general degradat. Nutul perimetral originar practicat la partea superioara a capacului lintoului, ce a asigurat incastrarea invelitorii din tabla de plumb, este deosebit de degradat in majoritatea sa, mai ales catre interior. O situatie mai grava este reprezentata de doua desprinderi de material (chiar daca sunt de dimensiuni relativ mici, circa 0,01 – 0,0025 dm3), constatate la partea superioara a lintoului, latura estica, catre sud.
Observatii: - Schela de lucru, chiar daca in acest moment este neoperanta, nu are distanta dintre podine potrivita cu normativele in vigoare, reazema pe dalajul Portii si este exagerat de flexibila, impiedicand efectuarea unor operatii de finete specifice restaurarii; Proiectantul a semnalat aceasta situatie prin adresa inregistrata la O.N.M.I. sub nr. 1122/10.06.02.
- Nu s-a acordat atentia cuvenita protejarii postamentului pe perioada executarii lucrarilor, ceea ce a produs patari ale acestuia.
- Exista inca coji de argile seppiolite ce au fost folosite in procesul de curatare a suprafetelor, datorita spalarii insuficiente.
- Eliminarea celei de a doua pete de ciment, aparuta in urma tratamentelor de biocidare si curatare a suprafetelor (a se vedea referirea din cap.I.1.), nu o putem considera complet finalizata, deoarece, pe acea zona, laptele de ciment a ramas, in continuare, bine cantonat in porii materialului, generand aspectul unui voal de culoare gri pe suprafata respectiva.
- Procedeele de curatire nu au fost aplicate eficient in zonele mai greu accesibile, adica acelea ce prezinta adancituri pronuntate, dovedind comoditate si nepricepere din partea Executantului, impunand reluarea operatiunilor.
- Nu s-a executat degajarea postamentului din betonul aleii, cum era prevazut in proiect. Din aceasta cauza, nu cunoastem, nici la acest moment, gradul de degradare al acestuia, fiind indreptatiti sa suspectam existenta unei situatii grave, pentru care nu se pot emite, inca, decat supozitii. Mentionam ca postamentul Portii Sarutului face parte integranta din opera, ca trebuie tratat cu acelasi respect ca si Poarta insasi si ca prezinta degradari importante combinate cu lasari ale dalelor (sau roaderi) in zona centrala si mici contrapante ce conduc apa catre stalpi.

Nota: Poarta Sarutului prezinta – fata de celelalte obiecte ce formeaza ansamblul sculptural, adica Masa, Scaunele si Bancile – o serie de degradari, mult mai complexe si, ca atare, mult mai dificil si mai laborios de tratat. Cunoscut fiind faptul ca Brancusi a acordat acesteia o atentie aparte, analizarea situatiei in care Poarta Sarutului se afla in momentul de fata, necesita o atentie maxima, astfel incat interventiile ce vor face obiectul conservarii si restaurarii, sa urmareasca eliminarea oricarui prejudiciu ce ar putea fi adus oginalitatii acesteia.

Nota importanta: Prin situatia creata prin abandonarea lucrarilor de catre fostul Executant, operatiunile de conservare – restaurare ale operelor de arta, ca si lucrarile de constructii – arhitectura aferente, se vor suprapune, desigur – in cea ce priveste graficul de timp, cu lucrarile de reabilitare si punere in valoare a cadrului natural (sistematizare verticala, amenajare peisagistica, pavimente, iluminat, retele etc).
Avand in vedere valoarea ansamblului sculptural, calitatea deosebita ce se impune lucrarilor executate, precum si finalizarea acestora in cursul anului 2003, suntem nevoiti a mentiona ca este necesara o coordonare riguroasa intre specialisti, cu implicarea directa a Directiilor si Institutiilor din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor responsabile in derularea acestui program: D.M.I., U.I.P. “P.C.” si O.N.M.I.

Intocmit,
sef proiect complex,
arh. A.I.BOTEZ

^ sus